roz, lila, bleu, gri...cerul asta si uite ca vin pasarile...si vin si amintirile pe geam...se apropie primavara din nou...iar o sa ma vizitezi:)..

last christmas

Vin fiert si scortisoara...colinde fugare din glasuri si adulti cu mii de probleme...politete aplatizata, zurgalai care se aud himeric, mos craciuni pictati, cu zambete sarcastice, oameni cu duhuri purtate pe alocuri si framantate in placinte si cozonaci...craciun trist...craciun pentru altii..craciun ipocrizat...craciun artificial cu mii de brazi verzi, artificiali...cu zapada artificiala...cu decoruri artificiale...cu oameni amestecati cu copii...cu fizic si suflete artificiale..cu cadouri artificiale si ieftine, date cu regrete...cu mine goala, artificiala, ramasa cu ziua de ieri..cu un moment de Craciun uitat, fara origini..cu toate acestea..mai sunt cateva zile pana la Craciun, paradoxal, pentru "a mia" oara parca a trecut deja pentru mine..fragil, dar impermeabil, pot spune acum ca si amintirile mele sunt artificiale sau asa le vad acum...biserici..ha..imi fac cruce ca sa ma feresc de ele si spun : dooamne, cum am ajuns?! mi.au spus ca sunt altfel, sunt plina si fericita..da, sunt prea plina..si da, sunt fericita..din acelasi motiv - sunt fericita pentru ca sunt prea plina de goluri imense..m.am schimbat si ma simt bine..sau nu..azi mi.am pus mana pe piele si am simtit ca e calda..mi.am pus mana pe umeri si am alunecat in jos, am apasat, mi.am strapuns pielea cu degetele si ma intreb cum am putut sa fac asta..am crezut ca am ajuns sa ma cunosc si ma intreb daca cumva am ajuns sa profit de tot ceea ce insemn eu...imi aluneca mana in interior..gem..cant..colinde..cantece de demult...si strang, strang...acum da, imi aduc aminte de mine..de un Craciun si de tine...agonie artificiala...

escape

Asa as pleca acum intr-o calatorie luuunga, spre o noapte posedata de lumini ale unui oras abundent..cu oameni care alearga pe strada distrati si veseli..pe o sosea lunga fara timp incercuita de camp si luna...ascultand muzica fara murmure de oameni care se cearta si se imbrancesc din prea multa dragoste si ambitii..sa.mi privesc drumul din fata si sa nu recunosc pe nimeni..sa las in urma vechile amintiri ale unor iubiri care imi vin in minte cand ascult melodia asta..dar care-mi place si-mi da o stare uimitoare..pentruuu ca azi plleeec, acum daaa..am lasat oricum totul in urma..acum pot trai cu noi griji...si stii ce mai insemni tu pentru mine? paaaaast..uhuhuuhuu..if you feel like leaviiing..I'm not gonna beg you stay..cause soooon you'll be finding..you can run, you can hide, but you can't escape my love....you can run, you can hide, but yooou can't escape my looooovee...noooottt..na na na na na ..

ea

Pe fata pudrata de varul alb al unei epoci trecute, se contura surasul proaspat al unei violete abia inflorite si-si ascundea privirea scrutatoare, dar timida, cu un fior al mainii tremurande. Ma induiosau acei ochi candizi ai caror furtuna zdruncinata in adancuri, se linistea prin simpla luminita orbitoare...iar voalul de culoarea untului, ii aluneca pe fruntea incoronata cu serpuiri suave atinse de roua si se pierdeau de-a lungul obrajilor aspri...narile patrundeau aerul cu o sfiala cutremuratoare...fiori reci ii inclestau simturile, dar valuri calde de miresme erau inapoiate pamantului. Cu capul si privirea atintita spre inaltul infinit, nasul ei acvilin strapungea limita dintre cer si firele de iarba...buzele ei straluceau aproape de macesele adormite, iar conturul lor sangeriu le facea vazute in toata plentitudinea lor de fruct copt...Pe panzele coborate asupra chipului sau umed, se asterneau culorile unei veri cu ploi caldute si curcubeie rasturnate...acolo se odihneau toate...copilarii, placeri, dorinte, melancolii, vise agasate si...anii, anii unei tinereti incepute, ani ce-si cautau drumul pe cutele zambetului pueril...Ii admiram parul strapuns de lumina zorilor care-si intindea mrejele dincolo de orizontul pleoapelor...se rasfrangea domol asupra umerilor lipsiti de invelisul vinetiu al naturii si-si continua prelingerea firelor pe spatele suav ascuns de-o matase alba ce-i construia rochia...rochie croita parca pentru fiecare forma a pulsiunilor ei interioare, cu rotunjimi si linii ce se unduiesc pe trupul cald si tanar asemeni unei zmeure dulci si coapte...Bratele ei inclinau talerele balantei care suspendau nazuintele si cu degetele ei lungi si firave presara timpul in grame de speranta asidua...Goliciunea pieptului si a gatului ei lasa vantului, boarea parfumului de copila care calauzea vazduhul..Contopirea prelunga a rochiei, a salului, a ei era intrerupta de fosnetul candid al valurilor ce-i mangaiau picioarele retragandu-se pentru a-i descoperi genunchii si gleznele subtiri..si fiecare miscare, fiecare zambet, fiecare pas ii purta visele prinse in par, printre flori mici, albastre..caci sufletul ei era impregnat in fiecare trasatura a corpului, iar ea...era doar o ramasita de suflet...

dor..dorm..

..mi.e dor...mi.e dor de ceva anume..dar nu stiu de ce...mi.e dor de multe in noaptea asta..

listen to Laura Pausini - It's not goodbye

i.i.i.i.i.i.

....aaaaziii...e cald..ma plictisesc ingrooozitor si chiar daca am ce sa fac, e prea cald si sunt prea plictisita...insa ma gandesc ca imi pare rau ...dooouua puncte...ca nu ies afara, ca scriu aici in loc sa le zic tuturor in parte ce gandesc, ca lumea e penibila, ca m-am plictisit de discursurile oamenilor, ca m-am plictisit de baietii cu fraze de doi bani, ca nu pot sa-mi gasesc ceva de lucru, ca unii oameni sunt atat de prosti si nu se simt, ca mi-e frica sa nu ma indragostesc de cineva, ca mi-am lasat ceeei mai buni prieteni in urma ca sa pot eu sa mai schimb cate ceva, ca am lasat in urma pe cei care i-am iubit, ca am glume proaste si ma cred enervanta, mi-am dat seama ca am inceput sa-l inteleg de ce proceda asa, ca nu vreau sa recunosc ca ma gandesc la N, ca mi-e tareeee, tareee dor de Deniiiisee si de scoaaala si de tooot ce faceam noi si ca uneori mi-e dor si de Anca, aia de acum cateva luni, ca ascund multe lucruri fara sa mint, ca am facut ca cel mai bun prieten sa ma urasca, ca nu pot sa-l caut....ca am devenit indiferenta...dar ma bucur...ma bucur si-mi pare rau in acelasi timp...ma bucur ca...ceva tot e...

aiuuuurelllii

Ce ciudat mi se pare...sa gandesc coerent la toate gandurile incoerente pe care le am...Ma gandesc ca sunt implinita macar intr-un fel..si spre deosebire de altii chiar am de ce sa fiu implinita...haotic spunand asta si chiar gandindu-ma ca nu e asa, implinirea nu e numai iubire, contopire cu ea, nevoi si placeri sexuale, nu e numai placere sau poate toata placerea asupra realitatii si asupra consecintelor ei...Simt ca acum ma pot vedea in pielea oricui, am impresia certa ca am trait toate sentimentele posibile sau ca totusi am o idee despre toate...simt ca voi putea intelege orice stare, orice gest, orice privire, miscare, sunet, pipait...simt ca traiesc prin orice simt, prin orice om...chiar si prin nepasare, negare, prostie, genialitate...orice...voi putea sa inteleg si starea latenta si starea de isterie, agonie, bucurie, euforie, extaz, melancolie, depresie...orice...ii voi intelege si pe cei care se vor controla si pe cei care nu...Nu voi putea spune vreodata :" oare chiar nu se poate controla?" Ma joc cu constiinta, cu constientul si asta ma face sa-i inteleg pe altii, dar nu pe mine...este cel mai dificil joc...te ameteste, te innebuneste si cu toate astea, incep sa inteleg nebunia, o accept...ma joc cu ea..o las sa ma zdruncine, o las sa iasa din mine, e ca o lupta intre viata si moarte...pentru ca propriul Eu, propriile ganduri devin si sunt cel mai desavarsit adversar, cel mai puternic, pentru ca iti stie toate slabiciunile, tot ce nu stii despre tine...Si totusi, incep sa ma impac cu toate astea..si am descoperit ca uneori faci sa iasa revelatii din nimicuri care in interior pot sa observi ca sunt nimicuri cu cea mai plina insemnatate...Sunt constienta...intotdeauna am fost...pulsiunile inconstientului nu au patruns in constiinta mea...nici macar placerea...nici in somn, cand nu ma mai puteam trezi, nici drogata, nici beata, nici...nici...Si totusi...ma intreb daca nu cumva si astea sunt unele din starile mele de moment...poate ca si azi ma pacalesc ca incep sa ma cunosc...pentru ca stiu ca vor aparea confuzii...ca maine sau poate peste o secunda, voi fi alta, voi simti altceva...viata mea se modifica odata cu limba secundarului...pur si simplu, ma masor cu timpul, cu ceasul...doar timpul ma cunoaste si afla mereu in ce stare sunt...acum...da...acum scriu cat mai repede ca sa pot urmari gandurile si schimbarile...scriu ca sa ma cunosc si ca sa stiu maine ca azi am scris cate un cuvant in fiecare secunda si ca am fost alta in fiecare clipa....naaaarcooticoo...superficiiaaalll...siii totusi mai constienta de constient ca oricand...



ASSSSAAAAA!!!!! Stii ce i-as spune fetei asteia, azi...? Tuuu, daaaa ,tu, fata...te crezi un fel de Dumnezeu? ori vreun geniiuuu neinteles?esti prea trista sau mi se pare mie?eu cred tu esti prajita:))...da...uite ca ti-am gasit si scuze...nu te inteleg...ma sperii...vorbim cand crezi tu ca te vei schimba...si uite ca s-a schimbat...in rau, in bine..e alta, oricum:)