marți, 2 noiembrie 2010

ea





Pe fata pudrata de varul alb al unei epoci trecute, se contura surasul proaspat al unei violete abia inflorite si-si ascundea privirea scrutatoare, dar timida, cu un fior al mainii tremurande. Ma induiosau acei ochi candizi ai caror furtuna zdruncinata in adancuri, se linistea prin simpla luminita orbitoare...iar voalul de culoarea untului, ii aluneca pe fruntea incoronata cu serpuiri suave atinse de roua si se pierdeau de-a lungul obrajilor aspri...narile patrundeau aerul cu o sfiala cutremuratoare...fiori reci ii inclestau simturile, dar valuri calde de miresme erau inapoiate pamantului. Cu capul si privirea atintita spre inaltul infinit, nasul ei acvilin strapungea limita dintre cer si firele de iarba...buzele ei straluceau aproape de macesele adormite, iar conturul lor sangeriu le facea vazute in toata plentitudinea lor de fruct copt...Pe panzele coborate asupra chipului sau umed, se asterneau culorile unei veri cu ploi caldute si curcubeie rasturnate...acolo se odihneau toate...copilarii, placeri, dorinte, melancolii, vise agasate si...anii, anii unei tinereti incepute, ani ce-si cautau drumul pe cutele zambetului pueril...Ii admiram parul strapuns de lumina zorilor care-si intindea mrejele dincolo de orizontul pleoapelor...se rasfrangea domol asupra umerilor lipsiti de invelisul vinetiu al naturii si-si continua prelingerea firelor pe spatele suav ascuns de-o matase alba ce-i construia rochia...rochie croita parca pentru fiecare forma a pulsiunilor ei interioare, cu rotunjimi si linii ce se unduiesc pe trupul cald si tanar asemeni unei zmeure dulci si coapte...Bratele ei inclinau talerele balantei care suspendau nazuintele si cu degetele ei lungi si firave presara timpul in grame de speranta asidua...Goliciunea pieptului si a gatului ei lasa vantului, boarea parfumului de copila care calauzea vazduhul..Contopirea prelunga a rochiei, a salului, a ei era intrerupta de fosnetul candid al valurilor ce-i mangaiau picioarele retragandu-se pentru a-i descoperi genunchii si gleznele subtiri..si fiecare miscare, fiecare zambet, fiecare pas ii purta visele prinse in par, printre flori mici, albastre..caci sufletul ei era impregnat in fiecare trasatura a corpului, iar ea...era doar o ramasita de suflet...